Luna ghioceilor

Încep prin a-ți spune că ești una dintre cele mai bune persoane pe care le cunosc, și nu o spun doar fiindcă sună bine. Acum câteva zile, când mă plimbam prin parc, făceam o analiză a oamenilor pe care îi iubesc, un exercițiu mintal care mă ajută să îi înțeleg mai bine. Nu a trebuit să caut mult, și este probabil un lucru de care își dă seama oricine interacționează cu tine. Ești o persoană bună și știi să asculți, să te implici emoțional în poveștile noastre și să dai sfaturi bune.

  Ai o putere de dăruire care uneori mă sperie, fiindcă îți poate pune sănătatea în pericol. Ca de exemplu, jobul groaznic la care te duci, deși știi că nopțile pierdute îți pot scurta din viață, dar o faci pentru noi și pentru timpul rămas, care sper să îți aducă numai bucurii!

  Știu că meriți mult mai mult decât ți-a oferit soarta, dar sper să vă pot ajuta, pe tine și pe tata, să profitați de anii ce vin, să călătoriți și să vă relaxați, după o viață de trudă pentru binele copiilor. 

Nu ți-a stat niciodată în fire să îți exprimi sentimentele și poate ți-a fost greu fiind așa, dar astfel m-ai învățat să îmi dau seama care sunt oamenii reci în aparență, dar incredibil de sensibili în realitate, să am grijă să nu îi rănesc. Da, ești o fire sensibilă, dar totodată foarte puternică și, dacă ar fi să te compar cu o floare, aceea sigur ar fi ghiocelul. Atât de plăpând, modest și pur, reușește să iasă de sub greutatea zăpezii și să ne facă să zâmbim cu gândul la primăvară.

  Ești o persoană specială și ai un loc aparte în inima mea, iar asta nu o să o schimbe nimeni și nimic. Știu că o mărturisesc mult prea rar, și niciodată vocal, dar te iubesc enorm, și nicio greutate nu este copleșitoare atât timp cât te am alături!

  La mulți ani, mamă dragă!