Anatemă



Întotdeauna m-am întrebat oare cum se simte un călugăr alungat din mănăstire? Dacă a fost alungat, înseamnă că și-a dorit dinadins asta? Nu sunt credincioasă, dar dacă ar există Dumnezeu, cred că ar trebui să fie femeie. Poate o să vă întrebați de ce, poate nu...eu tot am să răspund: deoarece femeile iubesc mai mult. Niciun argument nu mă va convinge că mă înșel. 
 Așadar, Dumnezeița imaginată de mine ar fi o femeie comună, care ar găti incredibil de bine, ar merge la cumpărături ținând într-o mână plasele, în cealaltă un copil veșnic gălăgios, ar face curățenie în zilele de sâmbătă și ar citi în timp ce fierbe legumele. Și-ar iubi soțul cu aceeași iubire naivă de la început, s-ar îmbufna atunci când ar fi jignită și ar ierta repede.
 Nu ar fi iubită. Cine iubește sincer divinitatea? Cu toate astea ar fi fericită tot timpul, i-ar ajuta pe cei care au nevoie, ar șterge lacrimile celor care plâng, ar săruta pe cei singuri. 

Două probleme ar exista: în numele și din cauza ei s-ar da mult mai multe războaie (mai ales când ar fi la pms), iar unele înjurături ar fi mai misogine decât sunt acum. În rest, ar fi genul de zeitate la care s-ar închina și ateii fiindcă, fie vorba între noi, cine nu îndrăgește o femeie îndrăgostită?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Aida

Kassandra, leandri și cicade

Sfârșit de vară