Colţ de literatură

Mircea se opri si isi aprinse o tigara. In bar, oamenii incepusera deja sa se risipeasca. Era marti seara. - "Tu esti un timid, zice, si-mi dispretuiesti munca". Ma privea atat de intens incat puteam sa jur ca, daca ii intorc privirea, o sa ma transform in stana de piatra! "Nu sunt timid si nici nu-ti dispretuiesc munca. Ai jucat excelent, dar ai deja confirmarea criticilor si a admiratorilor. ori nu ti-e de ajuns?" Fusesem rautacios, stiam asta, dar merita din plin! In loc sa se bosumfle, cum ar fi facut alta in locul ei, actrita mea ma privi din nou cu ironie si incepu sa rada scurt, nervos. O uram in clipa aia! Apoi s-a ridicat brusc si s-a asezat de-a dreptul pe marginea masutei, in fata mea. Era atat de aproape incat ii simteam rasuflarea calda. "Nu stii sa minti!" imi spune si ma priveste cu ochii ei imensi, verzi... "Nu mint..." am baiguit incoerent. "Fiindca nu stii!" mi-a replicat, privindu-ma victorioasa. "Nu stii sa asc...

- Am vrut sa ma insor! incepu Mircea cu un glas ce parea al altcuiva. Intre timp li se adusera doua pahare si sticla de whisky ceruta. George umplu paharele si se pregati sa asculte, gandindu-se ca i-ar face bine sa uite macar pentru o ora de problemele lui. - Am vrut sa ma-nsor cu o fata pe care am cunoscut-o acum sapte ani, pe cand era studenta la actorie. Ne-a facut cunostinta un bun prieten de-al meu care s-a sinucis acum un an din cauza unei datorii pe care nu a putut s-o achite la timp...La inceput nu mi-a placut deloc de ea. Era prea ingamfata, prea plina de talentul ei actoricesc! Plus de asta, era prea frumoasa. Pe atunci eram un naiv si credeam ca, daca incerc sa-i gasesc defecte fizice, am sa scap de fascinatia pe care incepea s-o exercite asupra mea. Asadar, imi spuneam ca are nasul prea mic, picioarele prea scurte, buzele prea groase, parul prea deschis la culoare,urechile prea mari, umerii prea mici...In fine, incercam s-o denigrez fata de mine, dar si fata de Tudor, ami...