despre râs

Nu, nu! N-am început să scriu despre râs cu intenţia de a repeta ceea ce ştie deja toată lumea: râsul îngraşă, sporeşte buna-dispoziţie şi aşa mai departe. Vreau doar să atrag atenţia asupra unui lucru pe care, trebuie să recunosc, nu eu l-am remarcat întâia oară, şi anume că râsul poate spune mai multe despre caracterul unui om decât toate cuvintele şi gesturile lui.
Aţi întâlnit cu siguranţă tot felul de râsuri, de la penibile până la răutăcioase sau molipsitoare. Sunt unii oameni care râd cu o asemenea sinceritate încât îţi vine greu să crezi c-ar putea fi vreodată trişti sau ipocriţi, alţii însă au în permanenţă un râs scurt, nervos şi de cele mai multe ori însoţit de o privire aruncată pe sub sprâncene ceea ce denotă că persoana respectivă nu este pe deplin sinceră şi prietenoasă...
N-am să m-apuc să descriu psihologia tuturor tipurilor de râs, vorbesc doar din ce am observat eu tot studiind oamenii din jurul meu.
Ascultaţi de exemplu râsul unui copil; acela nu are cum să fie răutăcios, ironic sau ipocrit, ci doar vesel şi de cele mai multe ori molipsitor; din păcate noi, o dată cu vârsta, ne-am pierdut acea veselie lipsită de griji şi de gânduri în contradictoriu.