Prea tarziu...
Mi-e sufletul gol si-am uitat cum sa zambesc...Mi-e ciuda pe micile ambitii, dorinte si rautati care mi-au acaparat existenta si nu m-au lasat sa vad ce este cu adevarat important. Mi-e strigatul mut si chemarea neauzita. Mi-e dor de tine si incerc sa-ti recompun imaginea, veselia si inocenta pe care le iubesc atat de mult...Mi-e teama ca nu ai simtit ce ai insemnat si continui sa insemni pentru mine...Ma doare ca e prea tarziu sa ma mai doara... Iti multumesc pentru fiecare zambet!